loader image

Al XIV – lea Simpozion Internaţional CUCUTENI 5000 REDIVIVUS IAŞI, 21-22 noiembrie 2019

Al   XIV – lea

Simpozion Internaţional

CUCUTENI 5000

REDIVIVUS

ŞTIINŢE EXACTE SI MAI PUŢIN EXACTE

21-22 noiembrie 2019, Iaşi

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași IAŞI – Capitală Istorică a României

IAŞI – Capitală Istorică a României

CUVÂNT DIN PARTEA ORGANIZATORILOR:

Ştiinţa şi tehnica fac parte din cultura şi civilizaţia unui popor, reprezentând componente esenţiale ale societăţii umane şi ale istoriei. Istoria, ca o sumă a dezvoltării tuturor laturilor sociale, materiale şi spirituale ale societăţilor, trebuie reamintită periodic, nu numai la nivelul unei generaţii, ci de mai multe ori pentru fiecare generaţie pentru că ea şi învăţămintele ei se uită destul de repede, fără să fie conştientizate. Organizatorii Simpozionului consideră că fiecare membru al unei naţiuni trebuie să conştientizeze acest adevăr şi să facă ceva pentru a-l materializa. Tematica Simpozionului se înscrie în acest context fiind orientată pe următoarele domenii:

Cultura şi civilizaţia Cucuteniana.

 Dezvoltată pe câmpiile mănoase ale silvo-stepei dintre Carpaţi şi Nipru, această civilizaţie s-a adaptat la condiţiile locale, dând naştere unor manifestări culturale strâns înrudite între ele, care, împreună, au format un vast complex arheologic, întins pe o suprafaţă de peste 350.000 km pătrați şi numit de specialişti, conform legilor convenţionale ale arheologiei, Cucuteni – Tripolie – Ariuşd, după localităţile din Moldova, Ucraina şi Transilvania, unde s-au făcut pentru prima oară, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, descoperiri de acest tip. Durata de evoluţie a fenomenului cultural pre-Cucuteni – Cucuteni-Tripolie cuprinde peste două milenii, începând aproximativ cu anii 5100/5000 până în 2750 î.H. Staţiunea eponimă (Cucuteni-Cetăţuia) se află pe teritoriul judeţului Iaşi, la 12 kilometri nord de oraşul Târgu Frumos. Aspectul cultural din partea est-centrală a Transilvaniei este denumit după staţiunea de la Ariuşd (judeţul Covasna), situată la 15 kilometri sud-vest de oraşul Sfântu Gheorghe, iar varianta culturală răsăriteană, de pe teritoriul Ucrainei, este denumită după satul Tripolie (40 kilometri sud de Kiev, pe malul drept al Niprului). Deşti cultura Ariuşd-Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai valoroase culturi ale preistoriei europene, ea rămâne totuşi insuficient cunoscută pe plan internaţional. La modul superficial această cultură este cunoscută mai mult prin ceramic specifică, pictată tricrom, cu alb-crem, roşu crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate. Volumele vaselor ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epoca în care geometria spaţială nu era cunoscută încă. Toate acestea atestă, indubitabil, faptul că autorii acestor opere de artă aveau o percepţie a frumosului neaşteptat de evoluată pentru acea epocă.

Pe de altă parte, această ceramică nu reprezintă decât o parte a civilizaţiei şi culturii cucuteniene.

Toate acestea sunt încă departe de a fi bine cunoscute. Trebuie subliniat că se impune o reconsiderare a lor la nivelul cunoştinţelor actuale. În aceeaşi tematică se vor aborda şi aspecte legate de Simbolismul ezoteric al statuetelor precucuteniene; Soborul zeițelor.

Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte.

 După părerea organizatorilor ştiinţele exacte se referă, în special, la cunoaşterea materiei inerte în care legile cauzalităţii sunt mai evidente şi cuantificabile. În acest domeniu ar intra: electricitatea, magnetismul, mecanica, rezistenţa materialelor, hidraulica, mineralogia şi altele. Ştiinţele mai puţin exacte se referă la materia vie, în care legile cauzalităţii sunt mai greu de stabilit, ceea ce este evident la ştiinţe ca: istoria, filologia, psihologia, astrologia, neurologia, etc., în care s-ar putea aplica, prin similitudine, extrapolare, analogie sau alte metode ale muncii intelectuale, cunoştinţele obţinute în ştiinţele exacte. Aici aşteptăm din partea participanţilor să vină cu tot felul de propuneri care să permită să se realizeze cunoaşteri importante şi căi de cercetare în ştiinţele mai puţin exacte. Organizatorii asigură discutarea liberă a tuturor punctelor de vedere.

Centenarul Marii Uniri.

Ca şi în ultimele două ediţii sunt aşteptate lucrări de evocare a marilor evenimente care au precedat sau care s-au desfăşurat în perioada Marii Uniri de la 1918 dar şi în anii 1919 şi 1920.

Simpozionul CUCUTENI 500 REDIVIVUS  include şi două manifestări culturale: „Obârşia Mioriţei”, simpozion organizat la Caşin, Judeţul Bacău în perioada 13-15 august 2019 şi aflat la a V-a ediţie şi „Hora care ne uneşte” , manifestare folclorică organizată în diverse localităţi din Republica Moldova.

Simpozionul Cucuteni 5000 Redivivus se vrea o continuare a „Podului   de flori”, o acţiune mai mult romantică decât pragmatică.

Condiţii de participare:

În volumul Simpozionului, care se va edita ulterior, vor fi publicate numai lucrările susţinute. Costul volumului va fi suportat de către autori cu precizarea numărului de exemplare dorite.

REDACTAREA LUCRĂRILOR:

Redactarea lucrării se face în limba română pe maxim 6 pagini

A4 cu oglinda de 135×195 (margini: sus/jos/– 49, stânga/dreapta – 37, în WinWORD la un rând cu Times New Roman, font 11. Paginile nu vor fi numerotate.

Titlul lucrării se scrie centrat la un interval de limitasuperioară a paginii cu caractere majuscule, bold, font 12.

Autorii: la distanţa 1 interval, arial, font 12, aliniat pe dreapta,în ordinea nume-prenume, funcţie didactică şi grad ştiinţific, denumirea instituţiei.

Rezumatul în limba engleză sau franceză: la distanţa 1 interval, subautor(i), în limba română, maxim 10 rânduri, cu font 10, caractere de rând.

Textul lucrării începe la distanţa 1 interval, font 11 subrezumat.

Titlurile paragrafelor se scriu aliniat pe stânga cu font 12,bold, caractere de rând.

Figurile se încadrează în text, sunt numerotate. Sub figuri sescrie centrat: Fig. ….(italic, bold, Arial, font 11) urmat de titlul figurii (font 11).

Tabelele se încadrează în text, se numerotează sus centrat:Tabelul …. (italic, bold, font 11) urmat de titlul tabelului font 11

Referinţele bibliografice se scriu cu font 11 în limba sursei,utilizând transliterarea (STAS 6158-70)